Conferința internațională

„Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizațiile religioase”,

6-7 iunie 2019, București

În cadrul seriei de evenimente organizate de Guvernul României cu ocazia președinției rotative la Consiliul Uniunii Europene, în zilele de 6-7 iunie 2019, Secretariatul de Stat pentru Culte a organizat conferința internațională „Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizațiile religioase”.

Obiectivul evenimentului

Inițiativa organizării acestui eveniment de către Secretariatul de Stat pentru Culte a fost generată de faptul că în ultimii ani la nivel european religia a revenit în atenția publică atât ca formă de integrare cetățenească și incluziune socială, cât mai ales ca element stabil în construirea unei societăți a bunăstării și consensului democratic. După ce o bună perioadă de timp, guvernele europene au neglijat constant dimensiunea religioasă a vieții sociale, astăzi nevoia acută de alfabetizare religioasă, ca antidot la extremismul religios, sau dezvoltarea de politici publice în zona religioasă, inclusiv prin sprijinirea financiară a cultelor religioase, redevin priorități de guvernare în multe state europene. Pe fondul faptului că România are șansa ca în ultimii 30 de ani să nu fi neglijat dimensiunea religioasă a societății şi mai ales dimensiunea pozitivă a libertăţii religioase, Secretariatul de Stat pentru Culte a organizat acest eveniment pentru a promova modelul românesc de relație stat-culte la nivel european.

Cu ocazia acestui eveniment care a reunit conducătorii instituțiilor similare Secretariatului de Stat pentru Culte din Europa, ai cultelor religioase, profesori universitari şi experţi guvernamentali, Secretariatul de Stat pentru Culte și-a propus să promoveze faptul că sprijinirea financiară a cultelor religioase devine în Europa de astăzi nu doar un mijloc prin care guvernele asigură păstrarea unui climat de pace socială, ci mai ales o măsură concretă pentru blocarea elementelor de extremism și fundamentalism religios. Cultele religioase, ca importante organizații ale societăţii civile, contribuie la un climat social echilibrat și, totodată, prin activitățile lor specifice (spirituale, educaționale, culturale, sociale și chiar în zona de relaţii internaţionale) pot preveni dezvoltarea unui climat de radicalizare religioasă. Toate aceste aspecte constituie dimensiunea pozitivă a libertății religioase și invită țările membre UE la o reflecție comună asupra consolidării parteneriatului dintre state şi organizaţiile religioase, în beneficiul societății.

La nivelul Uniunii Europene nu există o instituție cu atribuții de armonizare a politicilor publice în domeniul vieții religioase sau de coordonare a instituțiilor/birourilor naționale, similare Secretariatului de Stat pentru Culte din România. Uniunea Europeană respectă competențele statelor membre în privința politicilor publice privind viața religioasă și nu își asumă niciun fel de relații particulare cu vreo religie sau confesiune anume, în baza articolului 17 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. UE recunoaște comunităților religioase o identitate proprie și o contribuție specifică în cadrul societăților europene, atribuindu-le un rol consultativ în funcționarea Uniunii și în dezvoltarea politicilor acesteia.

Nivelul de participare

Conferința, cu un nivel de participare foarte ridicat, s-a bucurat în deschidere de prezența doamnei Viorica Dăncilă, Prim-Ministrul Guvernului României, a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a domnului Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a domnului Sergiu Nistor, consilier prezidențial, a doamnei Monica Gheorghiță, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și a domnului Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte. De asemenea, au fost prezenți ambasadori ai statelor membre acreditați la București.

În cadrul sesiunii de deschidere moderată de secretarul de stat pentru culte au susținut referate Ian Figel, Special Envoy for the Promotion of Freedom of Religion or Belief Outside of the EU, precum și Kishan Manocha, șeful grupului de experți pe libertate religioasă al OSCE/ODIHR. În cea de-a doua zi a conferinței, au susținut referate reprezentanți ai instituțiilor/birourilor care se ocupă de afaceri religioase din cadrul statelor membre UE, reprezentanți ai cultelor și asociațiilor religioase din România, reprezentanți ai unor state din afara Uniunii Europene (SUA, Norvegia, Georgia și Serbia), profesori universitari și cercetători științifici și specialiști în domeniu. De asemenea, menționăm prezența reprezentantului Departamentului de Stat al SUA și al Institute for Religious Freedom (SUA), think-tank-ul care furnizează expertiză și asistă Departamentul de Stat în ceea ce privește elaborarea și prezentarea Raportului Internațional Anual pe Libertate Religioasă în peste 150 de țări ale lumii. Prezența oficialilor americani ilustrează interesul crescând al Departamentului de Stat pentru politicile în domeniul vieții religioase din Europa și în mod particular din România, țară apreciată pentru garantarea și sprijinirea libertății religioase.

Instituția organizatoare, Secretariatul de Stat pentru Culte, are o tradiție de peste 160 de ani în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice în domeniul vieții religioase, precum și o implicare consistentă în relațiile internaționale vizând domeniul vieții religioase. În acest context, instituția se bucură de o mare vizibilitate la nivel european și este apreciată ca având una dintre cele mai consistente expertize în rândul instituțiilor/birourilor omoloage din țările membre UE.

În condițiile în care multe țări europene nu au politici proactive în domeniul vieții religioase și în unele cazuri au chiar rețineri pentru a pune în discuție teme sensibile precum libertatea religioasă și securitatea, relațiile dintre state și organizațiile religioase în contextul creșterii extremismelor și fundamentalismelor religioase în lume sau dimesniunea sprijinului financiar pentru cultele religioase, Secretariatul de Stat pentru Culte și-a asumat responsabilitatea punerii pe agenda europeană a acestor teme la care România poate oferi expertiză solidă.

 Teme abordate:

• Neutralitatea statelor europene în domeniul vieții religioase

Neutralitatea statelor moderne în domeniul vieții religioase a fost asumată începând cu secolul al XIX-lea în Europa Occidentală, iar după căderea regimurilor comuniste și în Europa Centrală și de Est. Astăzi, neutralitatea statelor europene este una dintre condițiile de bază pentru a avea politici publice coerente și democratice, care să includă toți cetățenii. Neutralitatea nu trebuie înțeleasă ca un termen exclusiv, ci mai degrabă ca unul inclusiv: scopul său nu este acela de a elimina religia din viața publică, ci mai degrabă de a recunoaște și a folosi la maxim potențialul social al acesteia.

• Sprijinirea financiară a cultelor religioase în Europa

Toate statele europene susțin financiar activitățile cultelor religioase, fie prin finanțare directă, fie prin finanțare indirectă și scutiri de taxe și impozite. Indiferent de tipul de raport dintre stat și culte specific fiecărei țări europene, cultele religioase beneficiază de facilități fiscale.

În cea mai mare parte a statelor europene funcționează o formă sau alta de finanțare a lăcașurilor de cult (finanțarea de construcții, reparații sau întreținere și chiar funcționare a lăcaşurilor de cult). Finanțarea se face de către autoritățile centrale sau locale și poate fi globală sau limitată la o anumită categorie de lăcașuri de cult (monumente istorice sau lăcașuri de cult aflate în proprietate publică).

• Necesitatea intensificării eforturilor de alfabetizare religioasă a societății

Trebuie făcută o distincţie între analfabetismul religios şi cel care se referă la libertatea religioasă. Prin analfabetism religios se înțelege o lipsă acută a cunoştinţelor elementare despre religie, a principiilor minimale care însufleţesc teologic şi istoric viaţa cultelor. Pe de altă parte, analfabetismul în ceea ce priveşte libertatea religioasă, care denotă o lipsă de cultură democratică, se manifestă prin nerecunoaşterea statutului Bisericilor drept organizaţii autonome faţă de stat şi libere în a-şi exprima propriile puncte de vedere faţă de agenda publică. Recent ONU a început o campanie de conştientizare legată de efectele analfabetismul în zona libertăţii religioase.

• Caracteristici comune ale statelor membre UE în domeniul guvernării vieții religioase:
  • Existența unei legi a libertății religioase care prevede supremația libertății religioase și de conștiință;
  • Neutralitatea statului în materie de credințe și tradiții religioase;
  • Respectarea autonomiei organizațiilor religioase și a egalității acestora în fața legii și a statului;
  • Acceptarea unanimă a faptului că promovarea libertății religioase protejează societățile europene de discursuri și acțiuni extremiste;
  • Lipsa unei legislații care să incrimineze penal blasfemia;

Dezbaterile din cadrul conferinței au subliniat necesitatea elaborării de strategii naționale sau chiar europene privind armonizarea libertății religioase și exigențelor crescânde de securitate. De altfel, această temă este atât pe agenda Uniunii Europene, cât și a OSCE/ODIHR care va publica la sfârșitul lunii august, după consultarea panelului de experți pe libertatea de religie și credință, Guideliness on Religious Freedom and Security.

scrisoare de multumire pentru participarea